Dreptul Consumatorului

Premisa legislației protecției consumatorilor este inegalitatea părților. Această legislație este destinată a introduce echilibrul real în relațiile dintre părți, în locul celui formal. În practică, contractele-cadru, clauzele abuzive și mecanismele netransparente au produs dezechilibre serioase în patrimoniul multor persoane — iar exemplul creditelor în franci elvețieni a rămas o lecție dură pentru mulți români.

Ajutăm clienții să prevină conflictele prin analiză contractuală și consultanță înainte de semnare și îi reprezentăm în fața profesioniștilor (bănci, IFN-uri, dezvoltatori, furnizori de servicii), Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și a instanțelor de judecată, pentru constatarea clauzelor abuzive, restituiri, despăgubiri și încetarea practicilor incorecte.

Servicii cheie

• Notificări și puneri în întârziere către comercianți / bănci / IFN-uri (cereri de remediere, înlocuire, restituire, încetare practici, recalculări).
• Plângeri și sesizări către ANPC, formulare și susținere a poziției clientului în procedura administrativă (inclusiv răspunsuri la puncte de vedere).
• Acțiuni în constatarea clauzelor abuzive și înlăturarea efectelor lor (inclusiv restituirea sumelor achitate în temeiul clauzelor).
• Acțiuni în pretenții pentru restituiri, despăgubiri și daune-interese (produse/servicii neconforme, garanții, reziliere, întârzieri, refuz nejustificat).
• Litigii privind contracte la distanță / e-commerce: drept de retragere, retur, livrare, costuri ascunse, termeni și condiții, refuz rambursare.
• Contestații la executare în cauze cu consumatori.

Experiență recentă

În 2008, clienții mei au semnat un credit în CHF cu gândul că e o soluție rezonabilă. Cursul era atunci 2,27 lei/CHF. În 2014, când banca a declarat scadența anticipată, francul ajunsese la aproximativ 3,60 lei/CHF – o creștere de peste 50%, care nu a fost un „vârf” de câteva zile, ci a persistat. În aceste dosare, băncile spun același lucru: „v-ați asumat riscul valutar, contractul trebuie respectat”. Problema e că dreptul nu ignoră situațiile în care un contract devine, în timp, excesiv de apăsător din cauza unor schimbări pe care părțile, în mod realist, nu le-au putut anticipa în această amploare. Aici intervine impreviziunea și dovedirea clauzelor abuzive.

Instanța a reținut că analiza nu se face după „cât câștigă” debitorul sau ce bunuri are, ci după conținutul contractului și după felul în care fluctuația cursului, prin mărime și durată, a rupt echilibrul dintre prestații. Dacă ai un credit în valută și simți că ai ajuns la limită, de obicei există soluții – dar ele pornesc de la acte și de la cifre: contract, grafic, curs, istoricul plăților. Scrie-mi și îți spun ce se poate face, concret, în cazul tău!